Nici agricultura din comuna noastră nu a rămas mai prejos.
Încă din trecutul îndepărtat locuitorii comunei s-au îndeletnicit cu agricultura. Se ştie precis că aproximativ din 1812 locuitorii creşteau animale : vite cornute , oi , capre . O parte mai mică a locuitorilor s-a ocupat cu pescuitul . Sunt amintiţi nominal cetăţenii : Pal Andrei , Csatari Francisc şi alţii .
La început locuitorii cultivau doar porumb , cartofi şi ovăz în scopuri strict personale . Mai târziu , în jurul anilor 1860 – 1865 , locuitorii au început să cultive grâul şi varza . Se remarcă astfel familia Torjai Ştefan . De atunci , cultivarea verzei a devenit o ramură importantă a agriculturii .
Începând cu anul 1863 a luat fiinţă în comuna noastră şi pomicultura . Bodoki a întemeiat prima livadă , plantând în locul numit Maklaz doar o mică porţiune cu meri . Munca lui a dat rezultatele scontate obţinându – se aproximativ 15 – 20.000 kg mere .
Locuitorii care nu s – au angajat la fabrică, lucrau pamântul, caută să îmbunătăţească rasele de animale şi soiurile de plante sau cereale . Rasele de vite cornute brute au fost aduse din Elveţia la sfârşitul celui de – al doilea război mondial . Aceste animale s – au înmulţit în comuna noastră , răspândindu – se în tot Maramureşul .
Înainte de cooperativizarea comunei locuitorii erau împărţiţi în pături sociale în raport cu suprafaţa de pamânt deţinută, animale şi unelte în : ţărani săraci, pătura de mijloc şi chiaburi, alături de muncitorii de la fabrică. Din resursele agricole obţinute prin cultivarea pământului, comuna noastră s – a dezvoltat mult.
În data de 8 august 1950 s – a înfiinţat C.A.P. –ul incluzând un număr de 84 familii şi o suprafaţă de 240 ha teren agricol .
În 1962 s – a încheiat cooperativizarea comunei an în care C.A.P. –ul număra 664 familii .
Este de amintit faptul că, întrucât mulţi locuitori lucrează în instituţii , se simte lipsa forţei de muncă în campania de recoltare .
O dezvoltare înfloritoare cunoaşte C.A.P. –ul în ceea ce priveşte pomicultura şi creşterea animalelor . O valoare deosebită o are producţia de fructe.
Suprafaţa totală în 1938 a fost după cum urmează :
Circa 100 ha din suprafaţa arabilă este expusă inundaţiilor , lipsă ce se va remedia în anii următori prin lucrările de indiguire a râului Tisa .
În 1969 C.A.P. – ul mai avea 50 ha teren ameninţat de eroziune .
Principalele culturi din anul 1968 au fost :
În perioada existenţei C.A.P – ului s – au mai cultivat şi legume , zarzavaturi pe o suprafaţă de 10 – 15 ha ;
Pomicultura era renumită prin existenţa merilor , prunilor , perilor .
În anul 1964 s – a obţinut o producţie de 920 tone fructe , dintre care 840 tone de mere.
În 1966 s – a obţinut 1920 tone de mere , iar în 1968 o producţie de 1130 tone mere. Pomicultura asigura un venit mare C.A.P. – ului .
